Localitatea Remetea Mare este consemnată documentar în anul 1333 sub numele de Remete, iar Ianova din anul 1332 sub numele de Ilyno, Ienev. Zona este locuită încă din prima epocă a fierului( Hallstadt, cca 1200-300 î. Hr.), aşa cum atestă descoperirile arheologice recente.
- Prima atestare documentară a Remetei Mari datează din 1333, însă cel mai probabil vechimea satului este mai mare, pe teritoriul său fiind descoperite urme de locuire timpurie. Satul s-a numit Remetea Timișană
- În Evul Mediu, aici ar fi existat unui oraş (târg) numit Sasvár cetatea Sasvar, amintită în documentele de dijmă papale din 1332-1337 și care ar fi avut rol de apărare pentru cetatea Timișoara. Oraşul Sasvár ar fi fost gardat de o cetate cu turn de veghe care avea ca scop protejarea cetăţii Timişoara de atacuri externe. Cetatea Sasvár, adică „Cetatea Vulturilor”, în traducere, ar fi fost dărâmată imediat după ocuparea Banatului de către otomani.Alte detalii despre această așezare nu se cunosc, însă în denumirea populară s-a păstrat numele unui loc cunoscut drept „Șușioara”.
- 1723-1725 - pe teritoriul de azi al satului Remetea Mare existau două domenii mari, din care unul aparţinea familiei grofului Ambrozy, iar harta lui Florimund Mercy arată satul Ianova drept o aşezare locuită de români Satul Ianova era locuit doar de româniÎn perioada ocupației turcești a Banatului, nu se cunosc informații despre așezare. Abia pe harta lui Mercy de la 1723 apare numele Remeta care desemnează domeniile de aici, din care unul aparține familiei Ambrozy. De numele acestei familii se leagă istoria modernă a localității. Inițial ei au vândut moșia altor proprietari, dar apoi au recuperat-o, iar la 1820 baronul Ludovic Ambrozy a construit un conac (castel) care s-a păstrat și azi. La 1848 acest conac a servit drept spital de campanie. Deși aflat în imediata apropiere a Timișoarei, pe drumul care lega capitala Banatului de Lugoj, Remetea Mare a fost locuită preponderent de români, deși au existat și locuitori de alte naționalități, mai ales germani și maghiari
-
Ambrózy (baron de Séden).
Familia a fost înnobilată la data de14.07.1610 de către regele Matei II. În 1838 Lajos, iar în 1845 István şi György primesc rangul de baron. În jur de 1825 Lajos cumpără Remetea Mare. Mai au proprietăţi la Bazos, Herneacova, Giarmata, Sculea. Din familie Lajos (*1803-†1890) a fost jude al comitatului Timiş, din 1835 subprefect, din 1841 şeful Camerei de Comerţ, din 1845 locţiitorul prefectului de Timiş, iar în 1849 comisar imperial. Lajos (*1832-†1892) a fost colonel, între 1865-68 deputat parlamentar. Gyula (*1832-†1896) este în 1861 notarul şef al comitatului Timiş, iar Béla (*1839-†1911) deputatul districtului Lipova. Trebuie remarcat că Béla a participat activ la organizarea serviciului de Crucea Roşie, şi a avut o contribuţie importantă la dezvoltarea apiculturii în Timiş, fiind şi autorul a numeroase articole şi cărţi de apicultură.
- 1806 - Remetea este în întregime proprietatea lui Ştefan Gyurky
- 1820 - contele Csekonics colonizează la Ianova familii de germani şi unguri;
- În jur de 1825 Lajos Ambrozy cumpără Remetea Mare
- 1893 - satul Ianova se numeşte Margitfalva, după numele fiicei lui Ioan Csekonics, Margareta (soţia lui Ştefan Károly);
- 1894-1901 - la Remetea Mare funcţionează un cor mixt condus de învăţătorul Nicolae Nicorescu;
- 7 noiembrie 1916 - se naşte la Ianova filosoful Mihai Şora;
- 1924 - contesa Karolyi Margareta deţinea la Ianova aproape 3000 de hectare de teren
- 1926 - în Ianova se aşează colonişti veniţi din zona Turda şi Sibiu
- 1936 - în Remetea era şcoală primară, cor, casă naţională, societate culturală, societate culturală, societatea „Sfântul Gheorghe“, moară, oficiu poştal şi gară;
- 25 mai 1946 - se naşte la Remetea Mare scriitoarea şi publicista Liliana Ardelean;
- 1 iulie 1946 - se naşte la Ianova publicistul şi scriitorul Marcel Luca
- 1954 - învăţătorul Reva Lazi, director la Şcoala română de 4 ani, realizează Monografia Ianovei, bazată pe cea începută de învăţătorul Vasile Manolescu;
- 29 decembrie 1967 - s-a născut la Remetea Mare Ioan Petru Bonţe, Erou Martir al Revoluţiei, ucis la Timişoara la 17 decembrie 1989;
